Cum te trezesti intr-o lume a imaginii si stii unde esti?
Stai câteodatasi te gândesti: acum ce fac?, acum cum e bine?, acum pe unde o iau? Nu sunt momente foarte rare, doar ca foarte rar le acordam importantasi foarte rar ni se par a fi iesite din comun, ceea ce esi mai rau. Åži iarasi, momentele astea nu sunt legate de un subiect sau de o stare anume; vin oricând, in orice conditiisi se pliaza pe orice actiune. Enervanta de a dreptul devine aceasta situatie in momentul in care te pui sistematic sa citesti presa, nu doar cea culturala, ci presa in general,si iti dai seama ca locul tau nu este acolo. Nu este in lumea pe care o regasesti in presa noastra cea de toate zilele. Tu manânci altfel, respiri altfel, gândesti altfel, sau cel putin asa crezi, dar totusi, presa ar trebui sa ne reprezinte, sa scoata la iveala macar niste elemente generale, comune, in care sa se regaseasca orice om, trecând peste nuante, care traieste in mijlocul acelorasi coordonate, spatiale, etnice, lingvistice, morale, culturale etc… Åži totusi, te trezesti ca nimic, sau aproape nimic (nu doar ca nu te reprezinta) nu defineste spatiul in care traiesti. Åži atunci te pomenesti ca alergi sa prinzi spatiul din urma, ca esti dezorientat, ca nustii despre ce este vorba, ai senzatia ca trebuie sa faci cevasi nustii exact ce, asta doar ca sa te racordezi. Insa, la drept vorbind, la ce sa te racordezi, la spoiala de imagine (spun imagine pentru ca reprezinta principala motivatie a celor din jursi spun spoiala pentru ca odata ce te afli in focul blitzurilor nu te mai poti manifesta natural, ci doar artificios-conventional, mai mult pentru fatada decât pentru interior) care s-a pomenit brusc zeificata, la goana dupa senzational, inedit, extravagant, contradictoriu, elemente care foarte rar rezista intr-o cultura autentica? La ce sa te racordezi? Probabil ca bunul simt este o masura fie mult prea invechita, fie prea desueta pentru unii, pentru ca desi toata lumea il constientizeaza, inevitabil, toti il ocolesc ca pe ceva demodat sau inactual. Dar nu o sa invocam bunul simt aici doar de dragul unei sustineri subiective oricum. Dar totusi ma gândesc: cum se constituie lumea aceea dupa care tot alergamsi ne este atât de straina citind-o in presa sau vazând-o la televizor? Chiarsi cea culturala.
March 8th, 2007 at 21:05
there is no evolution, there is just a list of creatures vin diesel allows to live. gandul asta e linistitor si placut, ca un halat spalat in cocollino.